Japonia – Croatia 1-1 (1-3) – Optimi de finala Campionatul Mondial Qatar 2022 a fost PRIMUL meci de la acest turneu final care a avut nevoie de penaltiuri. Acele atat de nedrepte lovituri de pedeapsa, care uneori aduc, insa, dreptate intr-o competitie. Echivalentul fotbalistic al justitiei oarbe care imparte dreptatea.

Ca sa incep cu sfarsitul, Japonia – Croatia 1-1 (1-3) – Optimi de finala Campionatul Mondial Qatar 2022 ne-a aratat 2 abordari radical diferite vizavi de loviturile de departajare. Pe de-o parte, Croatia le-a luat in serios, le-a exersat, le vede ca facand parte din joc, exclude cat poate factorul noroc din ecuatie. Adaugand la aceasta abordare si experienta superioara, Croatia a plecat clar favorita la aceste lovituri. Japonia, pe de alta parte, a parut ca trateaza aceste lovituri de departajare precum li se zice in timpul regulamentar de joc: lovituri de pedeapsa. Japonezii nu se duceau spre punctul cu var hotarati, ci se duceau ca si cum s-ar fi indreptat spre executie, ca si cum faceau acest lucru doar din obligatie.

Japonia s-a bazat pe noroc, pe cine stie ce zeitate ori divinitate, neclar in ce zeitate ori obicei cred japonezii, in timp ce croatii s-au bazat pe lucruri ceva mai pamantene. Croatia a parut ca-si doreste penaltiurile, ca-s un scop in sine, in timp ce Japonia a parut fidela principiului „go with the flow”, nu-si dorea penaltiurile, dar parca nu voia sa riste. Parea ca prefera sa fie eliminata la penaltiuri decat in urma unui gol primit in prelungiri. Ca si cum un condamnat la moarte ar avea libertatea de a-si alege metoda de executie.

Despre cat de corecte, de justitiare, sunt loviturile de departajare voi scrie intr-un articol distinct. Este mult de scris, iar subiectul este chiar ofertant.

Japonia – Croatia 1-1 (1-3) – Optimi de finala Campionatul Mondial Qatar 2022 a fost, in mod paradoxal, un meci viu disputat pe parcursul celor 90 de minute. Spun paradoxal pentru ca asteptarile nu erau foarte mari. In plus, deseori meciurile care se termina la penaltiuri sunt meciuri inchise, „tacticizate”. Ceea ce nu a fost cazul aici.

Japonia a avut initiativa la inceput, prima repriza i-a apartinut, asa ca golul a venit oarecum meritat. In repriza a doua Croatia a iesit decisa MACAR sa egaleze scorul, dupa ce si-a indeplinit acest obiectiv intermediar a parut prea stoarsa pentru a forta victoria, dar indeajuns de vivace, de energizata, pentru a controla meciul. Pentru a nu lasa Japonia sa controleze partida.

In prelungiri echipele deja erau prea obosite pentru a surprinde. Singurul care a surprins a fost antrenorul croat, care a preferat sa abordeze penaltiurile fara Modric si Perisic. Fie a fost prea increzator, sfidator de-a dreptul, considerand ca oricum va castiga si fara ei, fie a plecat de la premisa ca un executant bun obosit este inutil. Oricum, i-a iesit.

Japonia paraseste competitia dupa ce a invins Spania si Germania si se mandreste cu evolutiile de la acest turneu final. Pentru noi, ceilalti, pentru cei neutri, raman imaginile cu japonezii, suporteri si jucatori, care au lasat curat in urma lor, insa ramane si pata posibilului aranjament facut de Spania pentru a prinde un culoar mai bun. Nu e clar cat este vina Japoniei ca Spania nu voia sa fie pe primul loc, insa sunt destui microbisti care sustin ca Japonia nu ar fi trebuit sa fie in optimi.

Japonia – Croatia 1-1 (1-3) – Optimi de finala Campionatul Mondial Qatar 2022 este un meci terminat cu o calificare asteptata. Nicio surpriza, nici macar faptul ca s-a terminat la penaltiuri nu e o surpriza. Amintiti-va cum s-a calificat Croatia in finala World Cup 2018. Singura diferenta este varsta mai inaintata a jucatorilor. Ceea ce, de la un punct incolo, ar putea fi chiar un avantaj.