Nu voi scrie un articol pompos, bazat pe studii stiintifice. Insa ca spectator de fotbal imi permit sa imi exprim cateva opinii. Voi vorbi, evident, si de experienta mea personala. Rolul capitanului este tema articolului. Premisele de la care plec sunt urmatoarele:

1. In Romania capitanii sunt deseori impusi, fie de antrenor, fie de patron, in foarte rare cazuri alegerea este a vestiarului.
2. Atunci cand se primeste o oferta de transfer, capitanul este tratat ca oricare alt jucator (am vandut un atacant, nicidecum capitanul echipei).
3. Putine echipe cauta sa isi cumpere un capitan. Iti doresti un atacant, un fundas, un mijlocas, calitatile psihice fiind puse pe ultimul plan.

Voi da 2 exemple de echipe: FCU Craiova si FCSB. In cazul primilor, au cam schimbat capitanii: in liga a doua era Dragos Albu, apoi acesta a pierdut primul 11. Cum capitanul trebuie sa fie in teren si nu pe banca, banderola s-a tot plimbat. A fost pe bratul lui Diallo sezonul trecut, iar acum ajunsese la Compagno. Care, ce sa vezi, tocmai a fost vandut la FCSB. Acum a ajuns pe bratul portarului Robert Popa.

La FCSB capitanul ultimilor ani a fost Florin Tanase. Acum capitanii FCSB ar fi, in ordine, Florinel Coman, Octavian Popescu si Darius Olaru. Din punctul meu de vedere, si nu-s singurul, nici macar unul dintre ei nu are calitatile necesare. Nu de a juca la FCSB, ci de a fi capitan.

E drept, FCSB poate oricand sa-l puna capitan pe Compagno, chiar daca abia a venit.

Ne putem uita si la alte echipe, sa vedem cate echipe a schimbat Tamas, un lider de vestiar oricum am lua-o, ori sa incercam sa ne amintim cine era capitan la Dinamo sezonul trecut.

In sens contrar, atunci cand aduci jucatori cu lopata, asa cum face Becali la FCSB, ar trebui sa te uiti nu doar la postul lor din teren, ci si la partea psihica. Uneori, a avea mai multi posibili capitani este la fel de gresit cu a nu avea nici macar unul.

La noi, banderola de capitan este data celui MAI BUN jucator, fie din motive comerciale, pentru a atrage atentia, a-l vinde mai repede, fie din motive de incurajare. Banderola responsabilizeaza, retragerea banderolei e un semnal de alarma…

In plus, am mai observat o tehnica, folosita cu precadere de catre echipele mici, care trag de timp: inlocuirea capitanului de echipa. In general, in fotbalul civilizat, capitanul de echipa este jucatorul cu cele mai multe minute, pe el de obicei eviti sa-l inlocuiesti. La noi, gaselnita aceasta, de a inlocui capitanul, este una care iti castiga secunde bune.

In plus, antrenorii se schimba des, asta deja stim, insa sunt uimit sa vad cum una dintre primele masuri ale noului antrenor este inlocuirea capitanului de echipa. De parca brusc vestiarul va incepe sa asculte de noul lider din teren doar pentru ca asa a stabilit noul antrenor.

Nu-mi dau seama daca rolul capitanului este subevaluat in Romania din cauza mentalitatii generale din aceasta tara. O fi altfel si in firmele romanesti? Or fi corporatistii autohtoni mai greu de organizat? O fi dorinta stereotipica a romanului de a ajuns sef, indiferent daca-i bun sau nu pentru aceasta functie? O fi dorinta patronilor de a evita coalizarea jucatorului impotriva sa? O fi vorba de nepriceperea antrenorilor?

Serios intreb. Este ceva care-mi scapa? Sau asa e peste tot?

Ca sa fiu mai clar, FCSB si FCU Craiova, pe langa posturile deficitare pe care trebuie sa le acopere, trebuie sa-si caute DE URGENTA un capitan, adica un jucator care sa aiba calitatile necesare, care sa uneasca vestiarul, de care sa asculte toti coechipierii. Si, de preferat, acest jucator sa joace pe un post unde sa fie ferit de inlocuiri tactice.

Poate veti zice ca gandesc ca Becali, dar capitanul eu il vad, in mod ideal, un mijlocas central, fie din acela „box to box” (cum ar zice Ilie Dumitrescu), fie unul defensiv, mai spate. Nu zic, el poate juca pe orice post, sunt atatia portari capitani, atatia fundasi laterali, atatia atacanti… Insa, cumva, un mijlocas central ori chiar un fundas central mi se pare mai nimerit, mai potrivit, pentru acest post.

Ah, da, cel mai important: capitanul de echipa, pe langa calitatile sale psihologice, trebuie sa isi MERITE locul in primul 11. Nu precum Chiriches, care pare ca joaca DOAR pentru ca e capitan.

Eu spun ca rolul capitanului este mult subevaluat in Romania, spre deosebire de majoritatea campionatelor civilizate. Nu este PRINCIPALA cauza a decaderii fotbalului nostru, insa mi se pare ca este un lucru care ar putea fi usor remediat, fara multi bani in plus. Pe gratis in unele cazuri.

Poza cover a articolului este luata de pe footyheadlines.com.

ps: Rolul capitanului este subevaluat in Romania SI pentru ca, la modul general, latura psihologica este ignorata ori tratata dupa ureche. Pentru acest lucru, incercati sa gasiti urmatoarea informatie: CATE echipe din prima liga de la noi au MACAR UN PSIHOLOG angajat? Incercati, de asemenea, sa aflati cati psihologi sunt angajati la Federatia Romana de Fotbal. 

ps2: Fara legatura directa cu rolul capitanului, pe vremea cand exista postul de LIBERO mi se parea ca jucatorul care evolua pe acest post era deseori capitan. Cumva, mi se pare ca acel post era facut pentru calitatea de capitan. De acolo, din spatele tuturor liniilor, dar fara a fi tintuit in careu, precum portarul, puteai coordona perfect jucatorii.