Am sustinut dintotdeauna ideea de selectioner strain. Functioneaza la handbal, de ce n-ar functiona si la fotbal? A functionat la alte nationale, unele chiar mici (sa nu uitam de Grecia care a castigat Euro cu selectioner neamt).

La noi, din pacate pentru noi, dar din fericire pentru unii, nu a functionat.

Si iarasi din pacate, urmeaza alegeri la FRF, asa ca echipa Burleanu va trebui sa ia, exact ca un guvern in prag de scrutin, o alegere populista. In politica alegerile populiste (sau populare, ca diferenta este minima) nu sunt intotdeauna alegerile corecte.

Acum, dupa 2 ani de mandat Daum, va rog sa recititi, daca aveti rabdare, argumentele pentru un selectioner straine pe care le invocau diversi ziaristi. Si va rog sa fiti sinceri cu voi: este vreunul dintre aceste argumente fals astazi? Este obiectivitatea aia, pe care o tot invocau multi, un concept perimat?

Si atunci de ce, brusc, dupa 2 ani de mandat Daum, toata lumea vrea un selectioner roman? Ce s-a intamplat intre timp? Ce s-a schimbat fundamental in astia 2 ani?

Poza: Mediafax (via ProSport)

Dupa mine, cauzele acestei campanii nereusite sunt in numar de 5:

1. Alegerea deficitara a selectionerului. Am detaliat aici, am spus, pe blogul politic, si de ce cred c-a fost ales.
2. O campanie la fel de nereusita am avut si dupa Euro 2008. O fi ceva si cu jucatorii romani, care considera o mare performanta calificarea la turneul final. Iar in 2008, dupa Campionatul European, nu schimbasem selectionerul, am mers pe mana aceluiasi Piturca.
3. Jucatorii romani, de ani de zile, nu se adapteaza in strainatate. Subliniaza asta si Stucan, vazusem o analiza misto si la un psiholog sportiv. Eu vreau doar sa-i completez. Si va spun doar asa: imaginati-va ca Daum ar fi fost antrenor la o echipa de club. In acea echipa avea niste jucatori. Acestia nu-l ascultau, nu s-au inteles cu el. La club ai posibilitatea sa-i schimbi, sa vinzi si sa alegi altii. Si la nationala poti face asta, doar ca acei altii, surpriza, tot romani sunt. Si, apropo, Torje a schimbat campionatele, insa peste tot a fost maximum la mijlocul clasamentului.
4. Jucatorii romani sunt obisnuiti cu schimbarile de antrenor, cu socurile frecvente. Asa se spune in limbaj fotbalistic: „echipa avea nevoie de un soc”. Se satura pur si simplu de un antrenor, asa ca de la un moment dat incolo joaca doar cu gandul la urmatorul. Cam cum au jucat cu Muntenegru.
5. Daum a inceput sa aiba apucaturi romanesti, fix defecte pe care ni le atribuiam noua, dar pentru care am fi bagat mana-n foc ca nu le detin nemtii. Toate se rezuma la nesimtire. Piturca era nesimtit ca nu-si dadea demisia, insa Daum refuza sa si-o dea chiar si cand matematic am ratat calificarea.

De fapt, daca stau sa ma gandesc, cred ca multi ii multumesc lui Burleanu, in sinea lor, ca l-a angajat pe Daum. Dau vina pe buletinul acestuia si, invocand mandatul lui Daum, vor bloca mult timp de acum inainte numirea unui alt selectioner strain.

Ne vom invarti ani de zile de acum inainte in jurul acelorasi nume: acum ar putea veni Contra, dupa el Petrescu. Dupa Petrescu poate mai merita Piturca o sansa. Tata Puiu nu e inca expirat, asa ca macar ca interimar ar putea ajuta echipa nationala (care pentru el e ca o icoana). Lucescu inca poate, deci poate-poate. Hagi merita a doua sansa, Boloni e antrenor bun. Galca e un domn…

Razvanel oare ce-o mai face?

Numai mie mi se pare absurd? Voi reveni asupra deciziei, voi creiona si un profil de selectioner, pana atunci va zic doar atat: eu as pune tot un selectioner strain. L-as alege mai bine, as sufla si-n iaurt, dar raman la parerea ca un strain ar fi solutia perfecta. Doar ca, fix cum va ziceam mai sus, solutia corecta este solutia nepopulara, iar Burleanu, pana la alegeri, nu poate oferi altceva decat paine si circ. Si selectioner autohton pentru popor. (poza – Alex Nicodim – Gsp).