Simona Halep va fi numarul unu mondial. Nu este inca, va fi maine, dupa terminarea turneului din China. Ea s-a calificat in finala turneului, finala pe care nu trebuie neaparat s-o castige. Sau, ma rog, ar trebui s-o castige, caci d-aia participi la o competitie, s-o castigi.

Sa ne intelegem: desi par deSEOri hater, mai ales fata de ea, nu ii doresc raul. Nu am nimic cu ea, este dreptul ei sa participe, sa castige ori sa piarda, sa se bucure de locul in clasament. Problemele mele sunt cu fanii ei, mult prea fanatici, multi dintre ei mult prea incuiati, si cu regulamentele. Cu modul in care federatia internationala de tenis incurajeaza jucatoarele.

Sa va fac o paralela cu fotbalul, ca tot sunt fanii ei atat de inversunati impotriva fotbalului (tenisul este sport elitist, ea are un grup de fani care nu doar ca o idolatrizeaza, dar se bat cu pumnu-n piept ca se uita la un sport adevarat, nu la un pseudo-sport precum fotbalul). La fotbal, exact ca la tenis, exista un clasament FIFA, valabil, ce-i drept, doar pentru echipele nationale. In acel clasament, Romania a fost, la un moment dat, locul 7, ceea ce, indirect, ne-a ajutat, sa avem urne mai bune in principal. Clasamentul ala ajuta, e un indicator, dar nu e niciodata un scop in sine. Caci in acel clasament Belgia a fost in 2015 locul 1 mondial. Nu mai stiu exact pentru cat timp, dar chiar nu conteaza. Si fix asta-i ideea: fotbalul nu se uita la clasament, echipele de fotbal nu-si fac un scop in sine din asta.

La fotbal tinem minte trofeele castigate, iar Belgia, oricum a lua-o, nu a castigat nimic. Are timp, are o echipa tanara, are jucatori valorosi, ar putea s-o faca. Dar nu a sarbatorit nimeni acel loc 1. Nu au intrat in teren, intr-unul dintre meciuri, cu gandul Daca vom castiga acest meci ajungem numarul 1.

Problema cu tenisul in general si cu Simona Halep in special este ca se pune prea mult accent pe statistica. Pe o statistica gen Cate turnee ai castigat si, dintre ele, cate au fost de Grand Slam e normal sa se puna accent. In fond, sportul este ori ar trebui sa fie bazat pe trofee. Un sportiv de succes este un sportiv care a castigat la viata lui multe trofee.

Dar nu, la tenis conteaza mai mult la cate turnee ai participat si cat de departe ai ajuns. O jucatoare, dupa ce castiga US Open, daca decide sa ia o pauza de 3 luni este penalizata, este descurajata sa faca asta. O alta jucatoare, care la US Open a ajuns sa zicem in sferturi, mai participa, in alea 3 luni, la alte 2 turnee, unde ajunge in finala. Aceasta a doua jucatoare este data ca exemplu de determinare, daruire. Este premiata cu un loc mai sus in acel clasament. Desi, obiectiv vorbind, in 3 luni de zile ea nu a castigat nimic.

Iar asta-mi seamana fix a ceea ce se intampla in scoala, referindu-ma cu precadere la scoala generala si la liceu. Un elev care ia 10 si 6, care-i bun de tot la matematica, dar care nu invata aproape deloc la istorie este inferior, statistic vorbind, unuia care ia 9 la ambele materii. Acest al doilea elev este dat exemplu, este incurajata, poate primi, la o adica, drept bonus, puncte in plus. „Uite, te-ai straduit, azi iti dau zece, ca vad ca ai note mari si-n rest.” Cel cu zece poate fi olimpic la matematica, poate fi cu adevarat un geniu, insa in clasa preferatul profesorilor, elevul model, este mediocrul cu 9 si 9. Sau cu 10 si 9, dar acel 10 obtinut, asa, la limita, doar pentru ca s-a straduit.

Revenind la fanii ei, problema mea si a multora cu ei este strict legata de atitudinea pe care o au fata de ceilalti. Ei nu-si dau seama ca, de fapt, atitudinea anti-Halep a multora este generata de comportamentul lor. Ei refuza sa inteleaga cum cineva poate fi impotriva Simonei care, nu-i asa, n-a facut rau nimanui. Ei continua, in mod agresiv, sustinerea oarba fata de idola lor, aruncand fel si fel de invective impotriva haterilor. Cea mai simpatica acuza: Ce, voi sunteti numarul 1 in ceva? Macar in scara voastra de bloc?

O remarca superba, de manual, pe care ar trebui s-o studieze elevii la orele de logica ori sa fie data ca exemplu la cursurile ori seminariile de retorica si argumentatie. X se ia de Y cu argumente, iar fanii lui Y spun ca X este prost. Absolut superb.

Nu sunt de acord cu jignirile, drept urmare nu voi fi de partea celor care o jignesc pe Simona Halep, ingamfata, taranca si alte epitete complet aiurea (din punctul meu de vedere). Nu o voi jigni nici pe ea, nici pe fanii ei. Le voi critica atitudinea, actiunile, fara a-i jigni. A face pe cineva fanatic nu este deloc celor jignitor. Sau asa consider eu.

Altfel, inchei cu gluma mea preferata legata de cifre: statistica este acea stiinta care atunci cand te afli cu un picior in apa clocotita si cu unul in gheata iti va spune ca, in medie, te simti bine. Simona Halep este campioana statisticii si, oricat de rau le-ar parea unora, este si asta un lucru cu care sa te poti mandri. In fond, cati dintre noi suntem campionii statisticii macar in scara noastra de bloc? 🙂