Chivu antrenor la Parma este stirea ca a mirat pe multi. Nu folosesc cuvinte bombastice, a socat, a dat peste cap, „bomba zilei din Italia” si alte asemenea. A mirat. A venit parca de nicaieri.

Motivele sunt 3:

1. Chivu nu mai antrenase pe nimeni la seniori. Este un debutant. Un experiment.
2. Chivu nu avea legaturi cu Parma, cu echipa ori cu orasul. Daca Mutu ar fi fost instalat antrenor acolo ar fi fost mai de inteles. Mutu la Parma sau la Fiorentina, acolo unde a lasat o impresie buna, ar fi avut sens.
3. Chivu nu a facut valuri, nu a stat sub radarul presei, desi ar fi putut castiga bani frumosi din publicitate. A preferat sa stea ascuns.

Scriu acest articol dupa un debut cu dreptul, o victorie. Asa ca pentru unii poate parea o chestie tip „dupa razboi multi viteji se arata”. Ceea ce ar putea fi adevarat, dar doar partial. Caci un debut cu dreptul nu garanteaza un mandat reusit.

Eu insa raman la parerea din titlu: Chivu antrenor la Parma este o solutie ideala, perfecta, pentru amandoi. De ce?

Motivul il veti gasi in filosofia Parmei: cea mai mica medie de varsta din campionat, o echipa care nu face orice pentru a se salva de la retrogradare ori pentru a promova. Ei isi pastreaza obiectivul principal, drept urmare sunt intr-o continua cautare de tinere talente, in Italia si in strainatate, mai ales in strainatate.

De aici deriva fix 3 lucruri esentiale, care toate il avantajeaza pe Chivu:

1. Nu exista niciun fel de presiune a rezultatelor. Echipa trebuie sa joace, jucatorii trebuie sa creasca in valoare. Poti retrograda demn ori poti sa te salvezi in genunchi. Parma prefera oricand prima varianta.
2. Chivu si-a inceput cariera la echipele mici, de juniori si tineret, ale lui Inter. Drept urmare, i s-a pus eticheta, cu sau fara ghilmele, de antrenor care stie sa lucreze cu tinerii. Drept urmare, echipele care-l doresc pe Chivu antrenor sunt echipele care au acest obiectiv: cresterea tinerilor. Ajax l-a vrut DOAR secund, desi candva ar fi putut ajunge principal. Acolo este iarasi un club pe placul lui Chivu, chiar daca vorbim si de o presiune a rezultatelor, cel putin pe plan intern.
3. Un club care isi doreste sa investeasca in JUCATORI tineri va miza si pe antrenori tineri. Cine risca cu jucatori tineri in teren risca si cu antrenori tineri pe banca. Un antrenor tanar va fi mai energic, mai viguros, dar si mai curajos ca stil de joc. Si, evident, va fi fata de jucatorii sai un fel de frate mai mare, apropierea de varsta fiind importanta.

Chivu antrenor la Parma este o veste excelenta pentru fotbalul romanesc. Un antrenor roman care reuseste in Italia ar putea aduce dupa el alti conationali in fotbalul italian. Serie B ori Serie C ar putea reprezenta o rampa de lansare pentru unii antrenori autohtoni.

E drept, jucatori romani in campionatele mari nu prea avem. Ceea ce e un mare impediment. Radoi de exemplu, marea speranta a antrenoratului autohton, a jucat in Romania si in zona araba. Credeti ca vreun club italian ar risca sa-l instaleze antrenor? Desi ca antrenor este peste Mutu, al doilea are marele avantaj al cunoasterii culturii fotbalului italian. Sa nu mai vorbesc despre antrenorii mult mai bine cotati cu care a lucrat.

Inteleg ca urmatorul antrenor autohton care ar urma sa antreneze in Italia urmeaza sa fie Razvan Lucescu. Ceea ce m-ar bucura enorm, ar aduce alte beneficii fotbalului romanesc.

In sens invers, m-as bucura sa vad figuri noi, tineri antrenori italieni instalati de patronii din Superliga. Mititelu cu Constantino era un nou inceput promitator. Daca ar fi mers pana la capat pe mana lui nu cred ca FCU Craiova ar fi retrogradat.

Chivu antrenor la Parma si Sucu patron la Genoa ne aduce in prim-plan in presa sportiva italiana. Sper sa reuseasca amandoi. Iar Chivu a luat o decizie excelenta. O decizie care-i va aduce beneficii in viitor.

ps: Stirea Chivu antrenor la Parma vine dupa ce acum nu multe luni aflasem ca el este un tradator, ca intre Chiodi si Becali a preferat sa mearga la Chiodi (ca impresar). Ceea ce vedem acum este rezultatul, efectul: el nu s-a asociat cu niste impresari care atunci au fost condamnati, a preferat sa mearga pe mana unui italian, a avut niste multe usi inchise in fotbalul romanesc, dar in Occident are o imagine buna. Foarte buna! Deci tradarea are si ea beneficiile ei!

ps2: Chivu antrenor la Parma mai are o „cauza” (ma rog, factor favorizant): Chivu e mai mult italian decat „mioritic”. Simplul fapt ca dupa prima victorie l-a laudat pe predecesorul sau il face total incompatibil cu mentalitatea romaneasca, cea care invoca „greaua mostenire”, „echipa nepregatita fizic” si alte asemenea. „Cine v-a lucrat aicia?”, varianta fotbalistica. Si se pare ca nu-s singurul NEBUN care gandeste asa!