Meciul FCSB – Sparta Praga 2-3 mi-a adus aminte de un articol mai vechi scris de mine. Scriam atunci ca principalul defect al fotbalistului roman este conditia fizica. Ca el vine nepregatit din vacanta, care o viata sportiva haotica, dar si ca echipele nu au oameni foarte pregatiti in acest domeniu.
Mai e si problema programului de inceput de sezon, cand echipele efectiv nu au timp sa se pregateasca. Intra direct in focurile calificarilor europene. Da, multe dintre ele isi pun la punct conditia fizica abia-n iarna.
Eh, de data aceasta, in acest FCSB – Sparta Praga 2-3, echipa autohtona a stat mai bine la conditia fizica. Acesta a fost SINGURUL capitol la care FCSB a fost superioara. Si, din pacate, nu a fost de ajuns. Cum s-a ajuns aici este greu de spus.
Cat a putut, Sparta Praga a dominat si a parut mai buna. Mai tehnica, mai valoroasa, mai puternica. Si mai norocoasa. Desi deseori norocul ti-l faci cu mana ta.
In repriza a doua, cand Sparta Praga picase fizic, aproape complet, FCSB a controlat meciul. Dar desi l-a controlat, a avut posesia, n-a putut sa revina. Cele 2 goluri au venit din nimic. Au anulat parca norocul „mult prea mare” al cehilor din prima repriza.
E greu de spus daca FCSB merita egalul. Care egal n-ar fi putut ramane asa. Daca privim prima repriza, echipa nu merita nimic. Daca privim repriza a doua, echipa a jucat de la egal la egal. S-a daruit. A alergat. Cum ar zice cliseele comentatorilor, „a facut risipa de efort”.
Nu discut de meciul tur. Un meci egal in tur, mai ales dupa scoaterea regulii golurilor in deplasare, ar trebui sa te faca favorit in retur. Joci acasa, ai tribunele de partea ta (si FCSB chiar a avut UN STADION INTREG de partea sa!), si arbitrul ar trebui sa fie daca nu in favoarea ta, macar n-ar trebui sa te dezavantajeze.
Ceea ce, din pacate, n-a fost cazul. Arbitrul a dat mai mult de 10% oaspetilor, fara sa-mi fie clar de ce: fie pentru antrenorul danez al oaspetilor (alaturi de cativa jucatori de aceeasi nationalitate), fie din cauza unei posibile animozitati daneze impotriva Romaniei. Mai tineti minte arbitrajele lui Kim Milton Nilsen, danez si el, impotriva nationalei noastre? O fi lasat vorba urmasilor sai sa se razbune pe Romania care i-a promis bani si nu si-a tinut cuvantul…
Meciul FCSB – Sparta Praga 2-3 a scos in evidenta carentele evidente ale echipei campioane. Trei lucruri ii lipsesc acesteia:
- Un varf de careu, masiv, care sa castige dueluri aeriene, care sa se bata cu fundasii adversi, care sa fie un pericol si la fazele fixe. Un Andrea Compagno as zice.
- Un jucator de ultima pasa. Un decar, cum ar zice Gica Hagi. Are mijlocasi tehnici (precum Edjouma), are muncitori („box to box”, precum Olaru), dar n-are jucator de ultima pasa. Nici central, nici lateral. Dupa plecarea lui Coman, nici macar o extrema care sa vina pe interior si sa traga la poarta nu mai are.
- Nu are antrenor, un tactician care sa castige meciuri in fata unor adversari mai puternici. De ce nu are antrenor stim deja, nu intru in detalii.
Nu stiu daca Florin Tanase va rezolva o parte din problemele echipei ori daca nu cumva le va agrava. Parca vad ca va fi plimbat pe 3 posturi, va fi schimbat la pauza din lipsa de randament, va fi criticat dur pentru ca nu-si merita banii si va sfarsi dorindu-si sa plece mai repede. Daca are unde s-o faca. Relatia apropiata cu patronul nu-i garanteaza nicidecum postul de titular.
Nu spun nimic de portar, de Tarnovanu, un pretendent la postul de titular al echipei nationale. Un portar bun, de nadejde, care nu a inceput deloc bine acest sezon. Poate oboseala acumulata, psihica si nu fizica, il afecteaza. El, ca si Olaru, nu a avut vacanta. A venit direct din Germania in cantonamentul FCSB. Fizic e ok. Psihic poate chiar e obosit. Nu spun nimic pentru ca nu mi-e clar daca este vina lui la golul 3. Nu sunt decis.
Despre stadionul Ghencea nu vreau sa spun prea multe. Voi scrie un articol distinct despre el. Despre ele, stadioanele noi, care atrag ca un magnet iubitorii fotbalului. Acum 10 ani ne plangeam ca avem stadioane vechi, antice, care stau sa se darame. Mie mi-a fost frica la un moment dat pe Giulesti, vedea ziduri crapate, chiar aveam impresia ca sunt un inconstient ca sunt acolo. Acum ti-e mai mare dragul sa mergi pe stadioanele noi.
Din pacate, avem stadioane, dar nu mai avem fotbalisti care sa le merite. Si, ca bonus, stadioanele noi, moderne, frumoase, au gazoane de la proaste in jos. Astazi, gazonul de pe Ghencea a aratat fix ca o tarla pe care pasc oile atat de dragi lui Becali. Altii joaca mult mai mult si mai des pe gazoane, la ei ploua mai mult si mai des decat la noi (la englezi), si gazoanele sunt ca o masa de biliard. Oare ce au gazoanele autohtone? Nu sunt bine ingrijite? Nu sunt gandite bine din start? Serios intreb.
Si nu, nu cred ca echipa a pierdut din cauza gazonului ori din cauza arbitrajului. Chiar nu cred asta. Chiar cred ca Sparta Praga a fost echipa mai bune.
Meciul FCSB – Sparta Praga 2-3 pare a se fi incheiat cu scorul cu care trebuia sa se termine. Sparta a fost UN PIC mai buna per total. UN PIC, nu mult, dar indeajuns incat sa se califice mai departe.