Stiu, Intre chin si amin este un film despre o chestie cat se poate de serioasa si de tragica: Experimentul Pitesti. Nu despre acel film voi vorbi aici, ci despre selectionerul Eduard Iordanescu, cel care ma face sa ma gandesc tot timpul in termeni de ying si yang, de alb si negru.

Pe de-o parte, selectionerul Eduard Iordanescu a readus un spirit la echipa nationala, jucatorii alearga mancand pamantul, isi dau sufletul, tricourile acelea parca ard pe ei.

Pe de alta parte, imi amintesc de inceputul mandatului sau, cand am RETROGRADAT in Liga Natiunilor. Cati selectioneri ar fi primit increderea federatiei sa continue?

Imi amintesc ca am luat 4 puncte din 6 Elvetiei in preliminarii, insa imi amintesc si ce noroc a avut Romania in Elvetia.

Acelasi lucru pe care l-am avut si cu Ucraina, si cu Slovacia, chiar si cu Belgia. Nu mai zic de norocul infruntarii unor tari aflate in razboi ori in proximitatea unui razboi: in preliminarii am intalnit Belarus si Israel, care n-au putut evolua pe teren propriu, in fata propriului public, iar la Euro 2024 am intalnit Ucraina.

Ma gandesc ca am fost ciupiti de arbitraj cu Olanda, dar am fost avantajati de arbitraje si cu Slovacia, dar si in alte cateva ocazii. Deci nu suntem cei oropsiti de soarta, totusi.

Ma gandesc la meciul cu Ucraina, la cata bucurie ne-a adus, dar ma uit pe datele statistice si ma ia durerea de cap.

Ma uit la rezultatele din preliminarii, dar ma uit si la cele 2 rezultate nule de dinainte de Euro, cu Bulgaria si Lichtenstein. Oare este selectionerul Eduard Iordanescu este singurul care n-a fost in stare sa invinga aceasta minuscula tara?

Ma gandesc la cum a fost atacat selectionerul Eduard Iordanescu, ca e pilos, ca nu merita sa fie acolo, si la modul elegant in care a raspuns criticilor. Jos Palaria! Pe de alta parte, daca parcursul acesta este atat de meritoriu, atat de minunat, oare de ce nu curg ofertele? De ce selectionerul Eduard Iordanescu are oferte doar din spatiul arab? Europenii sunt atat de incuiati, limitati, absurzi, incat nu vad ce mare antrenor tocmai a devenit liber de contract? Oricate milioane ar da arabii, valoarea unui antrenor este data si de importanta echipelor care-l doresc.

Ai invins Ucraina, ai invins Elvetia, dar Europa civilizata nu te vrea, nu e atat de incantata. Oare de ce?

Oare pentru ca socotesc aceste rezultate drept O MINUNE? Cam ca titlul luat de Leicester. Ori titlul luat de Spalletti cu Napoli.

Apreciez SPIRITUL DE SACRIFICIU al echipei nationale, insa nu pot sa nu ridic multe semne de intrebare vizavi de selectie. Am mers la Euro 2024 cu un singur fundas stanga in lot, asa ca atunci cand acesta a fost suspendat am inceput sa ne plangem ca a trebuit sa jucam cu improvizatii intr-un meci important. De ce improvizatii? De ce nu am putut include 2 fundasi stanga intr-un lot de 26? Nu sunt altii?

De ce l-am luat pe Sorescu, daca pe stanga am jucat cu Mogos si cu Burca? De ce am luat 3 atacanti daca am jucat acolo cu Dragus, care era pur si simplu stors in meciul cu Olanda?

Selectionerul Eduard Iordanescu a avut dreptate in privinta lui Mitrita, un jucator capricios, un Domn Problema, a avut dreptate si-n privinta lui Maxim, a avut dreptate si-n ceea ce priveste alegerea portarilor (inspirat si-n preliminarii cu Moldovan, si la Euro 2024 cu Florin Nita!), dar n-a mai avut dreptate in privinta alegerii LOTULUI, a bancii de rezerve, la Euro. Ne-am bazat pe 14-15 jucatori, desi stilul de joc presupunea pressing, o risipa mare de efort.

Culmea, acelasi lucru s-a intamplat si-n 94, cand Iordanescu sr facea maximum 2 schimbari, in majoritatea cazurilor la trecerea timpului. Au fost jucatori care nu au evoluat deloc (Viorel Moldovan si Marian Ivan ca atacanti, ca sa dau doar 2 exemple), mai putini ca in 2024 pentru simplul fapt ca atunci lotul a fost de doar 22 de jucatori (dintre care 3 portari).

Da, l-as pune pe Iordanescu jr antrenor la orice echipa din SuperLiga. Da, ar trebui sa continue, ar fi alegerea logica. Dar n-ar trebui sa ne facem pres in fata lui. Totusi, cred ca nu va dori sa continue si cred ca rezultatele sale sunt o minune, nicidecum ceva pe care putem cladi. Adica fix din acest motiv cred ca el nu va dori sa continue. Desi a infaptuit o minune, este indeajuns de rational, de realist, sa constientizeze ca aceste rezultate sunt irepetabile.

Selectionerul Eduard Iordanescu este, exact cum zice titlul acelui film, intre chin si amin. Are la fel de multe bile albe precum bile negre. I-a iesit de data asta, dar nu cred ca-i va mai iesi. Nu inseamna ca ar trebui umilit, dar nici nu ar trebui socotit erou.