Victor Piturca este un personaj. Cu asta ar trebui sa incep, de la asta trebuie plecat. Cu bune si cu rele, cu prieteni si dusmani, cu calitati si cu defecte, el este un personaj. Tind sa cred ca avem nevoie de astfel de personaje, in special pe bancile tehnice, unde vedem din ce in ce mai des mediocritati, oameni stersi, presuri in fata patronilor.

Mentionez din start, ca sa stiti ce anume cititi: nu-mi place nici Victor Piturca, omul ori antrenorul, si nu-mi place nici formatia CSU Craiova. Din punctul meu de vedere, ea nu ar trebui sa existe. Imi recunosc, deci, slabiciunile.

Cu toate astea, articolul de fata contine argumente clare, lucruri care, din punctul meu de vedere, nu pot fi contrazise.

Intai si intai, Victor Piturca are 63 de ani si a antrenat in cariera lui fix 5 echipe. La fiecare dintre ele, cu exceptia nationalei de tineret, are minimum 2 mandate.

E drept, din cauza nebuniei privitoare la istoric si palmares, numarul echipelor antrenate de Piturca s-ar putea dovedi mai mare. Caci in 92 a antrenat Steaua, in 2000 a preluat Steaua, la care a ramas pana-n 2003, caci ulterior, conform deciziilor repetate ale instantelor, pe care el le respecta cu sfintenie, s-a transferat la FCSB, echipa pe care a preluat-o pentru scurt timp si in 2010. Situatie asemantoare si la Craiova, caci din punctul meu de vedere el a antrenat O CRAIOVA, in timp ce acum a preluat o cu totul alta echipa. In cazul Craiovei instantele au zis altceva, situatia fiind mult mai complicata de la Stelute.

Altfel, pe Craiova a antrenat-o de 2 ori, pe Steaua de 3 ori, nationala tot de 3, in timp ce pe arabii de la Al Ittihad de 2 ori. In tot acest timp, a castigat un singur campionat, avand, insa, si 3 calificari si jumatate cu echipele nationale: a dus tineretul la europeanul din 2008 (organizat de noi), iar pe seniori i-a dus la Euro 2000 (unde nu a mai antrenat, fiind demis inainte de turneul final) si la Euro 2008, avand totodata si un merit (discutabil cat de mic ori cat de mare) si la calificarea la Euro 2016.

Pentru ca vorbim de paradoxuri, incercati sa priviti CV-ul de mai sus facand abstractie de numele antrenorului. Voi ati instala la echipa voastra, de club ori nationala, un antrenor cu un astfel de CV? Eu, unul, spun din start ca nu. Iar daca ma uit pe ce conditiile puse de acest antrenor, nu doar salariul cerut ori clauza de reziliere, imi dau seama ca Piturca este o investitie inutila.

Daca ma uit si la MODUL in care jucau echipele lui Victor Piturca, nu doar echipa nationala, ci si Steaua din 2004, cea preluata din mers de Zenga, imi dau seama ca Victor Piturca, pe termen mediu si lung, se poate dovedi nociv.

Sa va reamintesc cum a plecat aproape de fiecare data cu scandal? Cum s-a certat cu jucatorii echipei nationale dupa ce aceasta se calificase la Euro 2000?

Incercand sa privesc cat pot de obiectiv, un pic de la distanta, problema, ajung intr-un punct mort: cum de un antrenor cu un CV atat de subtire, care pare ca mai mult a stat decat a antrenat, este atat de bine cotat? Desi a prins vremea unor societati deschise si a liberei circulatii, el in strainatate a antrenat doar la arabi. Nimic prin Belgia, Italia, Spania, Franta ori Anglia; nici macar Rusia, Turcia, Ucraina ori macar Bulgaria.

Si atunci de ce este Victor Piturca atat de dorit? De ce are o cota atat de buna? Are atatia si atatia dusmani, insa, cumva, are si prieteni. Pare ca toata lumea il uraste, dar pare in acelasi timp iubit.

Suporterii echipei nationale ii cereau demisia, la Steaua (ulterior, conform instantei, FCSB ) ajunsese prin 2003-2004 refren PITI LASA-NE, insa ulterior, in 2010, Victor Piturca a (re)umplut stadionul. La Craiova a pus decisiv umarul la disparitia echipei, insa pare a fi in continuare iubit in acel oras.

Ce farmece o face Victor Piturca? Ce are el atat de special? Cum de un antrenor cu rezultate atat de slabe este atat de apreciat? E considerat geniu, titan, antrenor de top. Desi o singura data in cariera lui de antrenor a fost campionat. Si, Dumnezeule, are 63 de ani, nu este nicidecum o tanara speranta, care urmeaza sa confirme.

Paradoxal, insa, in penuria asta de antrenori de pe bancile tehnice, in cazul in care Dan Petrescu va pleca de la CFR Cluj, echipa lui Victor Piturca ar putea avea o sansa importanta la titlu. Cu ceva transferui in iarna si cu stabilitate financiara, CSU Craiova ar putea castiga primul titlu din scurta sa istorie. Nu mi-as dori sa se intample asta, dar nu exclud aceasta posibilitate.

Intr-un campionat cu Lucescu (mic sau mare), cu Rednic ori cu Dinu, Victor Piturca poate parea un antrenor slab. Mediocru. Comparat, insa, cu Bogdan Arges Vintila, Dan Alexa, Mihai Teja ori Costel Enache, Victor Piturca pare un far calauzitor. O lumina.

De fapt, Victor Piturca este chior in tara orbilor. Un antrenor care are, insa, marea calitate de a dori sa moara exclusiv pe mana lui. Si care tine nu doar sa faca totul la o echipa, ci si sa aiba un numar important de ajutoare. Vrea sa coordoneze totul, sa decida totul, fara ca el sa FACA efectiv toate aceste lucruri.

Legat de caracterul sau, si cu asta inchei, mi se pare graitor urmatorul lucru: a antrenat actualul FCSB si actuala FC U Craiova, a lucrat cu Gigi Becali si Adrian Mititelu, iar acum ii injura tot timpul si considera ca echipele pe care acestia le patroneaza sunt clone. Sunt copii. Sunt echipe care n-ar trebui sa existe. Dar care exista, inclusiv in CV-ul dumnealui. Ghinion, domnule Piturca! Nu tot timpul iti ies zarurile ori cartile asa cum iti doresti, chiar daca uneori norocul ti-l faci la propriu cu mana ta. (Uitati-va, va rog, la TOATE clipurile de mai sus!)