Agitatie mare pe bancile tehnice ale multor mari echipe europene. Pe langa schimbarile de antrenor ale mai multor campioane, Inter, Bayern, Lille, in gluma as putea pune si CFR Cluj pe lista, alte cateva echipe mari ale Europei si-au schimbat antrenoruil din cauza parcursului dezamagitor din acest sezon. Real Madrid si Juventus sunt in capul listei, desi antrenor nou ar putea avea si Barcelona, si Manchester United, si PSG (desi, cel putin in teorie, in momentul scrierii acestui articol cele 3 echipe isi confirmasera tehnicienii cu care au incheiat sezonul). Cele 2 echipe pomenite de mine mi-au atras atentia si din alt motiv: au hotarat sa repuna in functie 2 tehnicieni care au mai detinut acea functie.

Ancelotti la Real si Allegri la Juventus mi-au adus aminte de o discutie veche legata de ciorba reincalzita, legata de aceste reveniri. Eu mi-am spus parerea inca din titlu, le-am numit ciorbe reincalzite, asa ca daca sunteti de o opinie radical diferita sunteti invitati sa parasiti lectura acestui articol.

Din start spun un lucru: inainte de instala un antrenor, la club sau la nationala, ar trebui sa intocmesti un portret robot. Sa pui pe hartie (fie ea si una virtuala) ce tip de antrenor doresti, si ca varsta, si ca CV, si ca stil. Eventual si din ce scoala de antrenori sa provina. La noi, la romani, ar trebui stabilit din start daca e bine sa se mearga pe mana unui strain sau este indicat un autohton.

Aici, printre criterii, eu as pune drept criteriu ELIMINATORIU daca el a mai detinut sau nu acea functie. Indiferent ca esti Real Madrid, Barcelona, Manchester United, Juventus, Inter, Roma sau, habar n-am, CFR Cluj ori FCSB, criteriul acesta mi se pare fundamental. Stiti expresia-cliseu cu care multi antrenori isi incep mandatul: „Incepe o noua era”? Pai cum ar putea sa inceapa o noua era cand, de fapt, conducerea vrea sa dea timpul inapoi?

Statistic vorbind unul ca mine are dreptate: sunt sanse mult mai mari s-o dai in bara cu acea revenire decat sa ai dreptate. Presiunea e mai mare pe un antrenor care deja a avut rezultate decat pe unul nou. Exemple negative gasim peste tot, atat la echipe mari, cat si la echipe mici, atat la antrenori mari, cat si la unii mai mici.

Iar daca vorbim despre cele 2 echipe, cel mai bun exemplu este cel al lui Zidane, care NU ar fi trebuit sa revina in functia de antrenor la Real Madrid. Comparati mandatul sau de pana-n 2018 cu cel de la revenirea sa.

Daca tu, Real Madrid, te-ai lovit de aceasta problema, ai repus in functie un antrenor si acesta a dat-o-n bara, cum de te faci aceeasi greseala cu Ancelotti?

In mod evident ei cauta in alte parti motivele esecului, considerand chiar ca Zidane nu trebuia sa plece, ca acolo a fost eroarea, nu atunci cand a revenit. Ceea ce, pana la un punct, poate fi adevarat.

Problema este, dupa mine, chiar statura acestui club. Oare nu se gasea un alt antrenor dornic sa stea pe banca Realului? Oare niciunul dintre cei liberi de contract nu ar fi fost demn de aceasta onoare? Daca Realul considera ca nu avea bani de ei, de Conte de pilda, inseamna ca nu e un club atat de mare pe cat se lauda. Nu ca Ancelotti ar fi un antrenor ieftin.

Mai vreti exemple de ciorbe reincalzite? Mourinho in al doilea mandat la Chelsea, Van Gaal in al doilea mandat la Barcelona (pare dintr-o alta epoca) ori Roberto Mancini in al doilea mandat la Inter (tot la Inter, undeva mult mai in trecut, putem invoca al doilea mandat de antrenor al lui Herrera, un mare antrenor care a uimit in primul mandat si a dezamagit in al doilea).

Exemplele contrare sunt putine si trebuie tratate drept exceptii, primul si singurul care-mi vine-n minte este Jupp Heinckes la Bayern, care a avut nu mai putin de 4 mandate.

Trebuie, totusi, sa precizez ceva: este foarte important de stabilit ce inseamna antrenor de succes, care sunt obiectivele. Cand esti Real Madrid trebuie sa castigi tot, locul 2 si o semifinala de UCL fiind un esec. Daca esti nationala Romaniei, o calificare la un turneu final este o performanta.

Caci da, multi vor invoca aici numele lui Victor Piturca si Anghel Iordanescu. La fel, putem invoca numarul exagerat de mare de mandate la Galatasaray si nationala Turciei ale lui Fatih Terim. Nu le-as include pe acestea, vorbim totusi, despre ceva cu specific local, nu cred sa mai intalnim la vreo nationala importanta aceste lucruri. Ma rog, este de discutat cat de importante sunt nationalele Romaniei si ale Turciei.

Ideea este ca Ancelotti la Real si Allegri la Juventus sunt, in sine, niste experimente. Diferenta dintre Pirlo si Allegri este ca primul avea o circumstanta atenuanta, lipsa de experienta, in timp ce al doilea pleaca cu un nivel de asteptari exagerat de mare. In plus, pentru Real Madrid, oricat de multe trofee ar avea, este un pic rusinos sa angajeze antrenorul lui Everton. Ancelotti era o stea in cadere, un antrenor a carui epoca aproape a apus. Evident ca el a acceptat, a semnat cu ochii inchisi, fiind ultima lui sansa pe care o are in fotbalul mare (si pe care, zic eu, o va rata).

Zidance la Juventus si Conte la Real ar fi insemnat altceva: o privire catre viitor si nu catre trecut, o pagina noua in istoria celor 2 echipe si nu intoarcerea la una precedenta.

Ancelotti la Real si Allegri la Juventus sunt doua ciorbe reincalzite, din care sper sa invete multi in cazul in care vor esua. Din pacate, in cazul in care ambele echipe vor avea sezoane dezamagitoare multi vor cauta cauzele in alta parte: loturile de jucatori, contextul pandemic, forta adversarelor… Caci romanii, ca in multe alte situatii, se vor gandi atunci cand pleaca un selectioner pe care dintre fostii titulari ai postului ar putea sa il instaleze. Chiar asa, Cornel Dinu si Mircea Radulescu chiar sunt prea batrani?

ps: Ancelotti la Real, Allegri la Juventus … mai lipseste Guardiola la Barcelona. Da, pentru mine ar fi exact acelasi lucru: o ciorba reincalzita.